Valentin: Renunţă să mă-ndupleci, drag Proteus,
Acasă, duhul tânăr ia iz casnic.

replica de început din Cei doi tineri din Verona, Actul I, Scena 1 de William Shakespeare (1593), traducere de Mihnea Gheorghiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată o fată frumoasă şi bună, dar care avea un defect: ura munca. Şi nu era chip ca mama acesteia să o determine să toarca puţin, în ciuda reproşurilor continue.

începutul de la Cele trei torcătoare de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peter: Ce-o fi cu hărmălaia asta?
Patrick: N-aud nimic. (Ascultă.) Acum aud. Par a fi urale. (Se apropie de fereastră şi priveşte afară.) Mă întreb ce-or aclama. Nu văd pe nimeni.

replicile de început din piesa de teatru Cathleen ni Houlihan, scenariu de William Butler Yeats (1902), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evenimentele extraordinare sau supranaturale nu sunt chiar atât de puţin frecvente cum se crede, mai degrabă ele pot fi caracterizate printr-o incidenţă neregulată. Astfel, s-ar putea vorbi despre cutare minune că se întâmplă o dată la un secol, ca apoi să ne trezim cu mai multe fenomene de acel tip care apar în mai puţin de un an; apoi tot felul de monştri care invadează pământul, comete cuprinse de flăcări, eclipse care înfricoşează tot ce-i viu, misterioase ploi de meteoriţi, în timp ce sirene seducătoare ademenesc noi victime, iar şerpii de mare înghit lacom toate ambarcaţiile care au ghinionul să fie în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit, şi multe alte calamităţi îngrozitoare care cutremură omenirea.

începutul de la Lady into Fox, Capitolul 1 de David Garnett (1922), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia trezit din somn în coliba lui prizărită la marginea din­spre răsărit a raiului, sfântul Sisoe făcătorul-de-minuni înălţă pe glasul al şaptelea, cu un ochi închis şi cu celălalt deschis numai pe jumătate, o cântare de laudă împăratului ceresc, stăpânul celor văzute şi celor nevăzute. Ieşi apoi în prag, să se spele pe ochi la soare cu apă rece dintr-o bărdacă de lemn mirositor, pufnind şi împroşcând în juru-i stropi de diamante.

începutul de la Minunile Sfântului Sisoe, I. În Rai de George Topîrceanu (1938)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shallow: Sir Hugh, nu mă îndupleci; sunt hotărât să fac recurs la Înalta Curte. Poa' să fie şi douăzeci de Sir John Falstaff la un loc, n-o să îngădui să-i vorbească aşa lui Robert Shallow, gentilom.
Slender: Judecător de pace în comitatul Gloucester şi Coram.

replicile de început din piesa de teatru Nevestele vesele din Windsor, Actul I, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1602), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea e o dulce ispită.

începutul de la romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sau...se refera la obiceiurile romanului care ridica in slavi moartea unui om de parca ar fi cine stie ce...o simpla [...] | Citeşte tot comentariul

Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în propriul fel.

începutul de la romanul Anna Karenina de Lev Tolstoi (1873)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea bătrânului sihastru, cu care începe capitolul III din Cezara, cuprinde, fără îndoială, cea mai desăvârşită viziune paradiziacă din literatura românească.

începutul de la Insula lui Euthanasius de Mircea Eliade (1943)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câştigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent şi serios, un bun soţ şi un bun tată de familie. Cu atâtea calităţi trebuia să reuşească în lupta pentru viaţă: invidioşii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i.

începutul de la Om cu noroc de Ion Luca Caragiale (1890)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!